- Dacă vrei să citești cartea ”Raza vindecătoare” în format electronic (PDF), citibilă pe tabletă, smartphone, laptop sau desktop sau ebook reader, intră, descarcă și citește pe https://payhip.com/b/NECQ. 

-Pentru tratamente la distanță, cu tehnica razei magice, vă rog să mă sunați la 0747-080238 sau intrați pe https://www.nlp-reiki.com/terapie-la-distanta

EMISIUNI 6TV (PUTERILE SECRETE) ȘI ÎNREGISTRĂRI VIDEO CU HORAȚIU

1. Anul 2023 îți îndeplinește 7 dorințe: Ritualul magic al apei

https://www.youtube.com/watch?v=mgGO2FuWh3s&t=2520s

2. 100 de ani de Reiki: Terapia miracol

https://www.youtube.com/watch?v=Dz9YPRgxHv4&t=2551s

3. Cea mai puternică rețetă cosmică pentru sănătate, armonie și succes

https://www.youtube.com/watch?v=ck0752brzjU&t=1983s

4. Raza vindecătoare: Când mintea și inima se unesc, miracolul se produce!

https://www.youtube.com/watch?v=kQ-I-Xwow_Q&t=2038s

5. Energia universală, un dar al Divinității

https://www.youtube.com/watch?v=kALSLBFdFLQ

6. Amprenta energetică și echilibrul elementelor

https://www.youtube.com/watch?v=T5DYWo8BbaM&t=1686s

7. Ritualul magic al elementelor: rugăciune puternică adresată Sfinților Arhangheli

https://www.youtube.com/watch?v=rNhXJSEBh6I&t=38s

8. Tăierea stringurilor energetice și vindecarea trecutului personal

https://www.youtube.com/watch?v=zvYGr2ZuNII&t=2327s

9. Autovindecarea energetică: tehnica Razei vindecătoare

https://www.youtube.com/watch?v=1Y5CJhovtBo&t=21s

10. Meditațiile razei vindecătoare pentru sănătate, armonie și succes

https://www.youtube.com/watch?v=y_-8eGhH1lA

11. Miracolul vindecării la distanță și în timp

https://www.youtube.com/watch?v=cTiXPc1O51k&t=782s

12. Suflet împlinit prin artă, cultură și credință, cu Dragoș George Baciu

https://www.youtube.com/watch?v=X7lAZptDpbs&t=1582s

13. Ritualuri energetice magice, la început de an 2023 (de pe canalul youtube: Raza vindecătoare)

https://www.youtube.com/watch?v=21yVkwQChS8

14. Atacurile energetice, autosabotarea și metode de apărare

https://www.youtube.com/watch?v=YjQk3lwv-ds

15. Legea rezonanței și eliberarea emoțională (cu Ioana și Horațiu Baciu)

https://www.youtube.com/watch?v=wva4sTKPNmw&t=576s

16. Raza vindecătoare: inițiere, învățare și vindecare cu energie universală

https://www.youtube.com/watch?v=Te52t4QKf8k&t=606s

17. Terapia prin regresie în vieți anterioare, cu Ioana Lavinia Baciu

https://www.youtube.com/watch?v=JutEXRSQXsM&t=120s

18. Eu Aleg: manual de autocunoaștere, automotivare și depășire a barierelor emoționale. Cu Ioana Lavinia Baciu

https://www.youtube.com/watch?v=lxbYaTbW9Y8&t=1525s

19. Vindecarea traumelor și stărilor de anxietate, cu Ioana Lavinia Baciu

https://www.youtube.com/watch?v=HflkSEKDscM&t=23s

20. Simbolurile reiki: Vindecare și armonizare cu sursa divină

https://www.youtube.com/watch?v=SEjS7vGcTuY&t=80s

21. Raza vindecătoare: manual de autotratament și vindecare cu energie universală

https://www.youtube.com/watch?v=gsN4NgveXJE&t=86s

22. Simbolul luminii solare: tehnici de aducere a soarelui în viețile noastre

https://www.youtube.com/watch?v=RGOe0K--zL8&t=229s

23. Terapia Reiki: 100 de ani de vindecări miraculoase

https://www.youtube.com/watch?v=EJrQkkY5uFU&t=566s

24. Reiki și chakrele: cum îți încarci bateria umană pentru o viață sănătoasă și prosperă?

https://www.youtube.com/watch?v=EmTUFMUDUwc

25. Restart energetic la distanță: Trăiește magia!

https://www.youtube.com/watch?v=UUoLWQo3ERg

26. Raza vindecătoare și efectele ei miraculoase: 15 ani de tratamente extraordinare.

https://www.youtube.com/watch?v=kgEh-RCwr9c&t=814s

27. Raza vindecătoare și efectele miraculoase asupra sănătății organelor

https://www.youtube.com/watch?v=iCwj6OzJzoY

CITEȘTE GRATUIT, MAI JOS, PRIMELE TREI CAPITOLE DIN CARTEA ”RAZA VINDECĂTOARE”

HORAȚIU FLAVIU BACIU

 

RAZA VINDECĂTOARE

 

 

GHID PRACTIC DE AUTOTRATAMENT ȘI VINDECARE HOLISTICĂ ALTERNATIVĂ, CU ENERGIE UNIVERSALĂ

 

Copyright © 2020 Horatiu Flaviu Baciu | Toate drepturile rezervate!

Nicio parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă sub orice formă sau prin orice mijloace electronice, fotocopiere, înregistrare, scanare sau în alt mod, fără permisiunea scrisă a autorului. Orice abatere de la aceste reguli constituie infracțiune și se pedepsește conform legilor în vigoare!

DECLARAȚIE OBLIGATORIE (conform legii)

Toate informațiile conținute în această carte electronică sunt destinate doar scopurilor informaționale sau educaționale. Conținutul cărții electronice nu este destinat să înlocuiască sfatul medicului specialist sau al medicului dumneavoastră. Vă rugăm să rețineți că Horațiu Flaviu Baciu nu este medic și nu se consideră în niciun fel ca deținând vreo expertiză medicală sau pregătire în domeniul medicinei alopate. Horațiu Flaviu este maestru-fondator al tehnicilor de vindecare holistică „Razele magice vindecătoare”, este maestru-profesor de Reiki tradițional, practician de terapie craniosacrală certificat de Upledger Institute, specialist acreditat in activităti de Coaching, practician-maestru in tehnici de programare neurolingvistică (NLP) și specialist în tehnici complementare de eliberare emoțională. Dacă alegeți să folosiți oricare dintre modalitățile explorate în această carte electronică, faceți acest lucru asumându-vă întreaga responsabilitate pentru toate rezultatele posibile. Pentru orice tip de afecțiune, vă rugăm să consultați mai întâi medicul de familie sau medicii specialiști!

„Razele magice vindecătoare” reprezintă un set de tehnici complementare de vindecare practicate de autor și de mulți alți practicieni. Informațiile și tehnicile prezentate în această carte electronică nu constituie sfaturi medicale. Vindecarea alternativă (complementară) și medicina alopată sunt două discipline diferite. Ar trebui să vă amintiți întotdeauna să solicitați sfaturi medicale de la un medic calificat. Deși toate tratamentele sugerate sunt oferite cu bună credință, autorul nu își poate asuma responsabilitatea pentru nicio afecțiune fizică sau mental-emotională care rezultă din eșecul cititorului de a solicita sfaturi medicale de la un medic calificat!

 

CUPRINS

 

Bine ai venit în lumea magică a razelor vindecătoare!

Capitolul 1: Revelația razelor magice vindecătoare

• Prietenul Newton și marele ocean al adevărului
• A merge mai departe, indiferent de obstacole
• Revelația razelor vindecătoare

Capitolul 2: Inteligența minții solare

• Imaginația
• Intenția mentală
• Plexul solar, mintea solară
• Albă ca Zăpada și razele vindecătoare

Capitolul 3: Elemente anatomice esențiale

• Osul sfenoid și membrana dura mater
• Țesutul conjunctiv (fascia)
• Colagenul, lipiciul necesar

Capitolul 4: Atragerea și modelarea razelor vindecătoare

• Covorul fermecat din raze vindecătoare
• Meditația CRENIMA- exercițiu practic pentru atragerea razelor vindecătoare
• Modelarea razelor vindecătoare
• Sfera din raze magice
• Pânza din raze vindecătoare
• Fascicule de raze magice
• Panglica de raze
• Restart și de la capăt
• Mai mobili, mai sănătoși

Capitolul 5: Vindecarea corpului fizic cu raze magice vindecătoare

• Protocolul de autotratament și de tratament al altor persoane

Capitolul 6: Tehnici de echilibrare emoțională cu raze vindecătoare

• Pilot de Sfenoid
• Relaxare și regenerare energetică

Capitolul 7: Remodelare și întreținere corporală energetică

• Tratamente anticelulitice cu raze vindecătoare
• Tratamente antirid și de rejuvenare cu raze magice vindecătoare

Încheiere:

• Odată ce a început, nu se va sfârși niciodată! 

 

 

 

BINE AI VENIT ÎN LUMEA MAGICĂ A RAZELOR   VINDECĂTOARE!

 

“Omul este vindecător pentru om!”

Horațiu Flaviu Baciu

Chiar dacă se află bine ascunsă în cele mai adânci și îndepărtate unghere ale ființei tale, trăiești din timp în timp momente în care conștiința îți spune cu toată convingerea că deții formula vindecării și că o poți folosi oricând spre binele tău superior sau al celor dragi ție.

Să nu crezi că este vorba de vreo rețetă unică sau vreo formulă matematică pe care să o aplici în funcție de situațiile diverse ce pot apărea, după cum nu se prezintă nici sub forma vreunei chei de acces către abatajele cele mai adânci ale subconștientului tău. În nici un caz nu este vorba despre vreo formulă aidoma celor rostite de către vrăjitorii din vechime. Nu este nimic din toate acestea. Totuși, formula vindecării există și se află în tine, în mine, în fiecare dintre noi toți. Acest statut de “vindecător” este prezent în permanență și poate fi activat, în diferite momente și situații de viață, dacă îți dorești cu tărie acest lucru. Este simplu să faci asta, nu necesită eforturi fizice ori mentale fantastice și odată ce ai înțeles cum se întâmplă, ești pregătit în orice situație să te pui în slujba energiei purtată de razele vindecătoare și să o folosești spre binele tău cel mai înalt sau al persoanelor dragi ție. Experiența terapeutică ce mi-a fost îngăduită până acum m-a făcut să înțeleg într-o suficientă măsură modul în care reacționează corpul uman atunci când este determinat să se conecteze la sursa de energie universală. Când ești terapeut de medicină energetică manuală, în slujba razelor magice vindecătoare, îl atingi cu finețe, cu palmele, pe omul care-ți cere ajutor și vă aflați împreună într-un fel de “dans al energiilor cosmice”. Se crează, la nivel de câteva minute, acea rezonanță perfectă menită să te proiecteze cu blândețe, atât pe tine cât și pe pacient, într-un spațiu și un timp nedefinit. Trăiești în conștiința faptului că ședința de terapie se va derula perfect, că tot arsenalul terapeutic de care este nevoie va fi implicat în procesul vindecării. Este un sentiment unic, un sentiment înălțător, plin de pace și recunoștință, care îți oferă o încredere, dincolo de rațiune, a faptului că nimic nefiresc nu se poate întâmpla și că, prin armonia care s-a creat între vibrația ta, a pacientului și vibrația acelui spațiu nedefinit, cosmic, ai reușit pentru o vreme să “suspenzi timpul”. În această înșiruire de “clipe suspendate” se produce transformarea. Acum începe cu adevărat vindecarea, iar tu, în noua ta calitate de terapeut al razelor magice vindecătoare, trăiești bucuria de a fi fost primit în spațiul energetic universal, spațiu în care te simți în largul tău, unde ai posibilitatea unică de a redeveni vindecătorul care ai fost menit să fii.

Oricât de surprinzător ar părea, în fiecare dintre noi zace latent această capacitate de a atrage și a modela razele magice vindecătoare și de a le transmite, cu toate beneficiile pe care le comportă, spre ființele și persoanele dragi sau chiar spre situațiile de viață pe care le dorim vindecate.

Deși este diferită de la un om la altul, prin modul în care se manifestă în procesul vindecării, activarea razelor vindecătoare se produce datorită acelorași factori: scânteia divină din noi, imaginația, intenția noastră mentală și iubirea față de aproapele nostru.

Dacă vrei să ai acum imaginea razelor vindecătoare, atunci adu-ți în fața ochilor minții imaginea valurilor mării, ale unui lac sau ale unui râu, unduindu-se și sclipind aurii, în plin soare strălucitor, în timp ce se aștern pașnic la mal. Mii de raze mici de lumină se joacă și țâșnesc din această țesătură perfectă creată de valuri în mișcarea lor ondulatorie. Ai acum atât imaginea metaforică a razelor cât și imaginea pânzei de raze de lumină, pânză creată din aceste raze magice vindecătoare.

Te-ai gândit vreodată ce se află dincolo de aerul pe care îl dai la o parte cu mâinile? Rațiunea însoțită de cele cinci simțuri bine înrădăcinate îți va spune că nu este și nu poate fi nimic altceva decât aer. Totuși, când despicăm atmosfera într-un anumit fel, dincolo de cortina de aer se lasă o perdea de energie pură, universală, iar în palme se aștern cu iubire razele magice vindecătoare. O serie de întrebări vor încerca să te cucerească: Cum voi obține acest lucru? E chiar atât de simplu? De ce n-am știut până acum? La ce este bună această energie, ce sunt aceste raze magice? Cum va trebui să fac?

Primul lucru pe care îl recomand celor care doresc să intre în relație de prietenie cu razele magice vindecătoare este alungarea instantanee a acestor întrebări. La nivel rațional sunt întrebări firești, dar în acest moment ele chiar nu-și află rostul!

Este important să îți spun dintr-un început că atragerea și utilizarea practică a razelor magice vindecătoare nu implică nici un fel de acordaj sau ritual de inițiere din partea altor persoane sau maeștri ai diverselor arte terapeutice, după cum nu implică nici utilizarea sau vizualizarea vreunor simboluri. Nimic din toate acestea. Vei fi doar tu cu puterea ta interioară, cu vindecătorul din tine pe care ai reușit să-l eliberezi odată cu atragerea acestor minunate raze. Ți-am pregătit, în partea a doua a cărții, un protocol de autotratament (21 de poziții de tratament), valabil și ca schemă alternativă de tratament realizat pentru alte persoane, astfel încât și tu și cei dragi ai tăi să se bucure de o stare optimă din punct de vedere al sănătății fizice și al echilibrului mental-emoțional.  

Te voi ghida pas cu pas, în cele ce urmează, prin lumea magică a razelor vindecătoare și îți voi arăta câteva tehnici energetice esențiale pentru relaxare, transformare personală, vindecare fizică și emoțională, remodelare și întreținere corporală, tehnici pe care le vei putea utiliza spre beneficiul propriu sau al celor dragi ție, atât în scop terapeutic cât și sub aspect estetic.

Ești cu mine? Poftește, te invit cu drag! Începem!

Capitolul 1

 

REVELAȚIA RAZELOR MAGICE VINDECĂTOARE

 

 

“Numai cei ce pot vedea ceea ce este invizibil, pot realiza imposibilul!”

Patrick Snow

 

 

• PRIETENUL NEWTON ȘI MARELE OCEAN AL ADEVĂRULUI

Totul este interconectat la nivelul celui mai de amănunt detaliu. În zilele noastre, această idee se află la baza celor mai multe tehnici din sfera terapiilor energetice, complementare și alternative.

Fizica cuantică a făcut pași importanți în explicarea modului în care ne raportăm unii la alții și la întreaga creație din punct de vedere energetic. Practic, se încearcă demonstrarea matematică a ceea ce a fost enunțat cu milenii în urmă în legende, mituri, religii de mistere ori alte texte sacre aparținând diferitelor culturi din diverse spații geografice de pe întreg globul pământesc.

Mintea rațională, localizată în emisfera stângă a creierului, va avea serioase îndoieli cu privire la această conexiune universală și va face eforturi uriașe să înțeleagă relația ta cu firul de iarbă, cu păsările cerului, cu nisipul deșertului, cu apa mărilor și oceanelor și mai cu seamă cu semenii tăi. În mod rațional suntem conștienți doar de relațiile pe care le întreținem cu cei foarte apropiați nouă, cu persoanele din familie, cu prietenii, cu cei alături de care împărțim orele de muncă de peste zi, cu animalele noastre de companie și eventual cu vreo câteva plante din locuință ori cu cei cinci-șase pomi fructiferi sau ornamentali din curtea casei. Cu toate că dăm dovadă de multă iubire și afecțiune fată de cei dragi (indiferent că sunt impreună cu noi sau că, din diverse motive, aparent de neînțeles, se află în situații de viață total diferite față de cele pe care le trăim noi), totuși, cele mai multe dintre relațiile noastre se mențin distante și se desfașoară doar sub un aspect strict “tehnic”.

Dacă și tu te numeri printre aceia care încearcă să-și explice rațional aceste legături invizibile aflate la baza întregii creații universale, te anunț de pe acum că te afli pe un drum alunecos și anevoios, dacă nu chiar greșit. Evident, îmi vei spune că așa ai fost crescut și educat în sânul familiei și la școală, să te îndoiești și să gândești firul logic al succesiunii fenomenelor, astfel încât să primești răspunsuri care să îți ofere siguranță și confort, iar mai apoi să trăiești mulțumirea că ai aflat adevărul și că îți vei petrece viața conform acestei descoperiri.

Suntem învățați, încă din copilărie și apoi în aproape întreaga tinerețe, atât acasă în sânul familiei părintești, cât și la școală, că adevăratul succes se bazează pe instruirea și specializarea într-un domeniu cât mai îngust, să privim viața ca un fir logic ce se așterne între câteva interese personale (poziție socială și faimă, situație financiară cât mai înaltă) după o figură geometrică plană, eventual un pătrat (nu că aș avea ceva împotriva acestei celebre figuri geometrice) și acesta cât mai mic și lipsit de culoare…în vreme ce Universul se deschide liber, după o schemă mult mai dinamică, mult mai “fără colțuri”.

Nimic nou sub soare! Eu însumi, tributar al acestei însușiri carteziene a minții raționale, după doi ani de studii urmate la o facultate cu profil politehnic, am plecat să studiez sociologia, știință pe care o consideram generatoare de răspunsuri la multe dintre întrebările ce-mi frământau existența la acea vreme. Am crezut atunci că studiile socio-psiho-pedagogice în care m-am specializat vor avea darul să-mi lumineze calea și că voi fi deținător al unor adevărate rețete de succes în ceea ce privește cariera și relațiile mele viitoare.

Perioada care a urmat mi-a demonstrat însă că aproape nici una dintre aceste rețete nu s-a potrivit încercărilor la care am fost supus. Explicațiile științifice, indiferent că veneau din sfera sociologiei, psihologiei sau alte ramuri derivate din acestea, aveau darul să-mi liniștească tulburările sufletești în aceeași măsură în care sunt capabile explicațiile din știința biologiei să ofere răspuns unui copilaș de trei anișori care întreabă pentru prima oară în viața lui: “de ce cad frunzele?”

Nici eu, nici tu, nu suntem singuri în acest cerc al încercărilor de tot felul, în dorința de a primi răspuns la întrebările care ne urmăresc existența pas cu pas.

Înainte cu puțin timp de decesul său, părintele mecanicii clasice, Sir Isaac Newton (1643-1727) a rostit următoarele cuvinte: “Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricelele mai colorate decât de obicei sau o scoică roșie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în fața mea!”.

Imaginează-ți acum că ești în compania mai mult decât onorabilă a băiatului Newton și că îl ajuți să descopere scoicile roșii ori pietricelele colorate. Îți vei asigura astfel, poate, un viitor strălucit, în aplauzele celorlalți participanți la “joaca” de pe mal, te vei înconjura de alți căutători de pietricele, iar în momentele voastre de pauză vă veți clipi complice din ochi fericirea de a fi descoperit că unele pietricele sunt mai colorate decât altele și o parte dintre scoici au culoarea roșie, trăind sentimentul că faceți parte dintr-un soi de elită care știe totul despre asta și veți încerca să impuneți societății legile pe care tocmai le-ați formulat cu privire la importanța consolidării malului, în apărarea marilor voastre descoperiri.

Societatea noastră actuală și-a adâncit atât de mult convingerea că are totul sub control, încât nu mai are ochi nici măcar să întrezărească marea, darmite să mai simtă chemarea și să trăiască bucuria de a sonda “marele ocean al adevărului” ce-i stă înainte. Supapele s-au autoînchis, sunetul valurilor nu mai e perceput ca o chemare la cunoaștere, ci doar ca un bun prilej de distracție în momentele de oboseală ce survin firesc în urma căutărilor asidue a răspunsului la eterna întrebare “de ce?”

Dar dacă în mijlocul acestui mare ocean se află insule pe care trăiesc oameni care își guvernează viețile după legi mult mai ample, oameni care au aflat demult despre existența pietricelelor și scoicilor colorate, care știu de ce este așa și mai ales, înțeleg pe deplin relațiile lor cu tot ceea ce există atât pe mal cât și în ocean?

Am convingerea că Newton, dacă ar fi avut această revelație mult mai devreme, s-ar fi abandonat chemării “marelui ocean al adevărului” și ar fi descoperit multe alte legi de esență universală, legi care să ajute într-o mai mare măsură parcursul omenirii înspre regăsirea de sine.

Dar, să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului! Conform opiniei generale, nici până la Newton și nici după el, nu a existat vreo personalitate științifică atât de marcantă, care să fi avut parte de atâtea descoperiri de-a lungul unei întregi vieți de cercetare. Putem afirma chiar, fără a greși câtuși de puțin, că îi datorăm acestui om cunoașterea și înțelegerea celor mai multe instrumente care ne sunt folositoare în modelarea realității pe care o percepem cu cele cinci simțuri. Tocmai de aceea, pentru a-i întoarce într-un fel cât de mic datoria, te invit să facem noi ce nu a apucat să facă el: să ne obișnuim să sondăm zi de zi, oricât de puțin, acest mare ocean al adevărurilor universale și să descoperim înțelesul fenomenelor ce ne apar acum cel puțin stranii, înțelegere care să ne poarte dincolo de pragul trist al autosuficienței și să ne redea bucuria de a trăi în sănătate, armonie și echilibru, despovărați și curățați de grundul convingerilor limitative autoinduse sau induse de către o societate mult prea învechită și obosită de atâtea încercări lipsite de substanță și fond spiritual.

 

• A MERGE MAI DEPARTE, INDIFERENT DE OBSTACOLE

 

Treceam într-o seară pe lângă un spațiu de joacă amenajat în orașul în care tocmai ce încheiasem de susținut un seminar de dezvoltare personală pornind de la principiile razei vindecătoare. Gândurile îmi zburau spre oamenii dragi care mă așteptau cu iubire acasă, ca de fiecare dată. Auzeam glasurile copiilor care încă se jucau în parc. Cu siguranță erau ultimele runde de joacă din acea zi, fiindcă părinții îi așteptau deja la marginea parcului, pregătiți să-i cheme și să-i conducă spre casele lor. În acele momente, în care auzeam părinții strigându-și copiii și anunțându-i că trebuie să încheie joaca, am văzut imaginile ce mi-au adus revelația faptului că nimic din ceea ce ne dorim nu poate fi stăvilit ori destrămat, câtă vreme intențiile noastre sunt grefate pe vise arzătoare și dorințe benefice puternic înrădăcinate.

Cu toate că unii dintre copilași porniseră deja spre marginea parcului, vizibil supărați că ziua de joacă se încheie, totuși, ca și cum ar fi fost mânați de o chemare puternică, nevăzută, s-au întors brusc din mersul lor, s-au alăturat celorlalți copii și apoi, toți, ca într-un singur glas, au zis: „Hai să-l mai cântăm o dată!”. S-a auzit, în minutele ce au urmat, un cântec ce părea că brăzdează universurile, că așterne la pământ toate grijile zilei lumești și, mai presus de orice, că imprimă o infinită încredere și speranță vieții ce urmează. Copiii s-au prins de mâini și în timp ce au început să se învârtă în cerc, au cântat așa: „Podul de piatră s-a dărâmat / A venit apa și l-a luat / Vom face altul pe râu în jos / Altul mai trainic și mai frumos!”. M-am așezat pe una dintre băncile din parc și urmărindu-i pe copii, ascultându-le cântecul, am avut senzația că întreg timpul a rămas suspendat într-o singură clipă de grație. În acea clipă perfectă creată de dansul și cântecul plin de energie și pozitivitate.

Mi-am amintit și eu acest cântecel, era acolo în interiorul meu, zăvorât și prăfuit în adâncurile memoriei. Îl cântam și eu în copilărie, l-au cântat generații de copii la rând, iată că îl mai cântă și azi. În acea clipă de timp suspendat, copilul meu interior a început să murmure pasaje din acest cântec alăturându-se virtual, dar sincer și oarecum activ, grupului de copii din parc.

Te invit și pe tine, acum, în timp ce citești aceste rânduri, să te alături și să participi cu inima deschisă și plină de bucurie, la dansul și cântecul care confirmă pentru încă o dată Universului că, indiferent ce s-ar întâmpla, vom face în așa fel încât să ne regăsim echilibrul și pofta de viață, că intențiile noastre sunt bune și corecte și că vom reuși de fiecare dată să creăm o punte de legătură cu viitorul nostru luminos, un pod mult mai trainic și mult mai frumos: un pod creat din raze magice vindecătoare!

• REVELAȚIA RAZELOR VINDECĂTOARE

Faptul că eu am primit razele magice vindecătoare în dar, nu înseamnă că eu le-am inventat sau că le-am descoperit în urma unor eforturi cognitive speciale și de lungă durată. Totul s-a întâmplat pur și simplu într-o clipă, ca prin miracol. Când s-au arătat pentru prima dată au venit spre vindecarea migrenelor Ioanei, soția mea.

Migrena este o afecțiune caracterizată prin durere de cap recurentă, de intensitate moderată spre severă, asociată deseori cu simptome ale sistemului nervos autonom. Tipic pentru migrene este faptul că acestea sunt unilaterale, afectând doar o jumătate a capului, au caracter pulsatil, cu o durată cuprinsă între două ore și patru-cinci zile. Termenul provine din limba greacă, de la cuvintele „hemi” (jumătate) și „kranion” (craniu). Migrenele sunt însoțite adeseori de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunete. Cu toate că factorii declanșatori ai migrenelor nu sunt încă înțeleși, acestea pot fi cauzate în mod frecvent de schimbări ale trunchiului cerebral și de felul în care acesta interacționează cu nervul trigemeni. Nivelul de serotonină, care ar trebui să ajute la reglarea durerii în cadrul sistemului nervos, scade în timpul atacurilor migrenoase, ceea ce conduce la dureri severe de cap. Intensitatea durerilor pe care le experimenta soția mea era maximă, iar frecvența era de aproximativ două-trei atacuri migrenoase lunar, cu o perioadă de trei-patru zile la fiecare episod. Ne aflam într-o zi din toamna anului 2007 și trecuse deja aproape un an de zile de când se instalase această stare.

Atunci, într-un moment în care supărarea și neînțelesul vis-a-vis de stările majore de disconfort ale soției mele, provocate de durerile de cap care se înmulțeau și se acutizau pe zi ce trecea, am ridicat instinctiv mâna dreaptă spre cer și am rostit cu toată convingerea: Eu te vindec acum! Am simțit imediat cum mi se așează, venită aparent de nicăieri, un soi de țesătură rară din câteva fire foarte fine, subțiri, țesătură pe care o simțeam rece ca gheața, unduindu-se, vălurindu-se în palma mea. Îmi părea că seamănă cu un caroiaj realizat din fire de mătase, caroiaj de dimensiunea palmei mele și că firele care-l compun se petrec atât longitudinal cât și transversal peste palmă. Mai mult, aveam senzația clară a faptului că acest caroiaj era străbătut și vertical, prin fiecare nod, de alte fire la fel de fine, fire pe care le simțeam unduindu-se prin interiorul palmei mele, trecând circa doi-trei centimetri dincolo de dosul palmei. Era ca și cum palma mea ar fi fost învelită complet în acest caroiaj de raze răcoroase. Am dus mâna spre fruntea Ioanei și în momentul în care m-am apropiat la o distanță de cincisprezece-douăzeci de centimetri, Ioana și-a tras capul în spate, spunându-mi mirată și ușor contrariată: „Parcă mi-au intrat prin cap o mie de ace reci”. Nu aveam câtuși de puțin intenția să-i provoc și eu alte dureri pe lângă durerile cumplite de cap pe care le experimenta. Mi-a zis că nu a fost dureros deloc, a fost doar o senzație de răcoare însoțită de senzația acelei mulțimi de ace mărunte care i-au străbătut întrega zonă a capului de la frunte până la ceafă, senzații care au dispărut deodată ce mi-am retras palma din fața ei. În următoarele minute care au trecut, vizibil mirat și tremurând din pricina unei emoții profunde ce mi se instalase în corp, am văzut-o pe Ioana zâmbind și, ca de undeva de la mare depărtare, am reușit să o aud spunându-mi că durerea de cap a scăzut mult în intensitate.

Ioana și-a petrecut următoarele minute evaluându-și starea, presându-și anumite puncte de pe frunte și din zona tâmplelor, zone care o dureau extrem în timpul crizelor provocate de migrenele de până atunci. Pentru mine totul se derula extrem de rapid, eram într-o stare asemănătoare cu transa hipnotică. Stăteam în picioare și nu mă gândeam la absolut nimic, simțeam doar o chemare puternică de a mai ridica încă o dată mâinile spre cer. Am zărit-o pe Ioana ieșind din cameră, închizând ușa în urma ei. M-am așezat pe un scaun din încăpere și instinctiv mi-am lipit palmele una de cealaltă, ca în poziție de rugăciune, în dreptul inimii, apoi cu o mișcare lentă le-am ridicat până în dreptul frunții și am închis ochii. În clipele care au urmat am împins mâinile în sus la circa cinci-zece centimetri deasupra creștetului capului. Palmele erau în continuare alipite ca și cum ar fi format vârful unei săgeți. În următoarea clipă am fost inspirat să deschid palmele și să le îndepărtez una față de cealaltă. Această mișcare semăna cu deschiderea cortinei de pe o scenă de teatru sau cu mișcarea pe care o faci când dai la o parte draperiile de la geam, astfel încât lumina dimineții să intre în încăpere. Pe măsură ce făceam acest lucru aveam percepția clară a faptului că despic aerul și că îl simt realmente cum se desface cu ușurință în stânga și în dreapta mea, iar între brațele mele se instalează un câmp energetic răcoros care îmi traversează pieptul, brațele și palmele.

Raze răcoroase brăzdau toate aceste zone ale corpului meu. Palmele erau dispuse paralel la o distanță de circa douăzeci-treizeci de centimetri una față de cealaltă. Am deschis ochii, am adus mâinile în jos pe lângă corp până la nivelul la care brațele stăteau paralele cu solul și am început să mă joc. Mi-am imaginat că trimit raze din vârfurile degetelor de la palma dreaptă spre cealaltă palmă. Le-am simțit imediat vălurindu-se peste palma mea stângă, apoi am intenționat mental ca aceste raze să deseneze o spirală în drumul lor spre cealaltă palmă și în acest scop am făcut câteva cercuri cu mișcări foarte ușoare, lente. Aproape instantaneu, palma mea stângă a primit aceste raze recunoscând tiparul cerc pe care l-am desenat câteva secunde mai devreme cu degetele de la mâna dreaptă. Orice formă desenam, tiparul acesteia se simțea imediat în palma stângă. Am încercat să fac toate aceste „jocuri” pornind de la stânga spre dreapta. Era la fel. Practic, din fiecare palmă reușeam cu ușurință să trimit raze spre diferite zone ale corpului meu. Am trimis apoi câte un fascicol de raze din fiecare palmă astfel încât aceste raze să se unească unele cu altele. Când acestea s-au întâlnit, au creat între palmele mele o sferă căreia îi puteam percepe marginile realizate dintr-o membrană foarte fină. Deși invizibilă, era mai limpede ca lumina zilei că această minge rece se afla între palmele mele și că din ea țâșneau alte raze.

Am închis din nou ochii. În acel moment s-a revelat ochilor minții mele imaginea clară a ceea ce se petrecea.

Totul era învelit într-o lumină intensă auriu-cristalină și oriunde priveam totul era străbătut de raze de proporții colosale. Semănau mai degrabă cu niște panglici uriașe de lumină care traversau Universul în toate direcțiile. Unele se pierdeau în adâncul Pământului, altele urcau și dispăreau în înaltul spațiului, altele se unduiau lin peste spațiul plan, topindu-se după linia orizontului. La fiecare intersecție de raze se afla câte o sferă cristalină de culoarea soarelui strălucitor. Toate aceste sfere pulsau în același ritm, imprimând razelor ce plecau din ele o mișcare ondulatorie, aidoma valurilor unui ocean liniștit. Știam cumva în sinea mea că toată această rețea de raze și sfere are o formă perfect rotundă, descriind o sferă uriașă ce învelește tot ceea ce există în univers și dincolo de el. Mai mult, în centrul acestei sfere uriașe se afla o inimă rotundă, aurie, de proporții gigantice, care pulsa în același ritm, generând tot ceea ce am descris. Practic, nimic din ceea ce există nu rămâne neinundat de această lumină perfectă și totul pulsează și se unduiește ca și când toată creația ar respira în același ritm.

Mi-am îndreptat atenția spre propria persoană. Nu mai aveam corp fizic așa cum îl cunoșteam. Cel puțin nu acolo. Eram parte dintr-una din panglicile de raze unduindu-mă în același ritm cu tot ceea ce vedeam. Aveam conștiința faptului că structurile mele anatomice s-au topit și au luat forma unei bucăți de pânză țesută din raze, mulată perfect peste panglica de lumină care mă străbătea, de fapt eram integrat cu totul în această panglică. Am dorit să văd mai mult, să înțeleg (oricare ar fi fost acest gen de înțelegere) ce se află în interiorul acestei panglici de raze în care tocmai ce mă topisem. Mi-am îndreptat atenția interioară spre corpul meu fizic, așa cum îl cunoșteam, cu intenția de a simți ceva, orice. În clipa imediat următoare, am fost absorbit în interiorul acestei panglici uriașe de lumină. Părea că un fel de nișă s-a deschis special pentru această „atragere” și în următoarea secundă eram în interiorul unei alte sfere de lumină, o sferă în care panglicile de raze luminau strălucitoare în toate culorile curcubeului. Din loc în loc, aceste culori se amestecau în tonuri și nuanțe cum rar îți e dat să vezi în lumea reală. Știam în adâncul sufletului meu că mă aflu în sfera personală, o sferă destinată numai mie, în ceea ce simțeam plenar că reprezintă momentul „prezent” al vieții mele. În acele clipe de grație am trăit sentimentul echilibrului perfect și al unei stări de iubire și pace totală, sentimentul că, pentru o clipă cât o veșnicie, am ajuns „acasă”. Aceea era, fără urmă de îndoială, casa mea, casa sufletului meu. Vibram odată cu tot ceea ce vedeam acolo și îmi era imposibil să spun că mă aflam undeva anume în sferă, eram absolut peste tot. Interiorul semăna cu sfera gigantică pe care ți-am descris-o deja, cu diferența că era oarecum mărginită, deși panglicile care porneau din centrul sferei, unde deasemenea pulsa o inimă rotundă de culoarea aurie a soarelui strălucitor, se vălureau dincolo de peretele transparent al sferei, unindu-se cu „panglica mamă” din care făceam parte. Acest lucru făcea ca sfera personală să fie conectată la tot angrenajul uriaș. Datorită acestei proprietăți de transparență am realizat că în jurul meu pulsau alte miliarde de sfere, asta doar în panglica mamă în care mă aflam și eu. La fel se întâmpla peste tot. Conștiința mi-a dat semn în acel moment că în sfera „centrală” se află tot ceea ce există sau a existat vreodată. În realitate aveam ochii închiși, dar acolo, în sfera personală, priveam frumuseți nebănuite până atunci, culori nemaivăzute și râuri întregi de lumină care se revărsau peste panglicile de raze. Am privit cu ochii minții spre interiorul sferei, spre mingea uriașă din centrul acesteia. O lumină puternică aurie, sub forma unui fascicul, a plecat din centrul sferei direct spre mine și m-a pătruns în tot corpul. Simțeam celulă cu celulă cum întreg corpul fizic îmi este inundat efectiv de această lumină aurie. În mod normal, atunci când razele soarelui aflat la zenit te izbesc în ochi, instinctul îți dictează instantaneu să închizi ochii. De data aceasta a fost invers. Lumina puternică izvorâtă din centrul sferei, din inima rotundă a acestei sfere gigantice, m-a izbit în centrul frunții. Am fost nevoit să deschid ochii.

Cu toate că în următoarele secunde imaginile au dispărut, am rămas cu senzația perfecțiunii universale instalată la nivel celular. Chiar dacă în planul fizic nu se mai vedea nimic din toate cele pe care ți le-am împărtășit, eram încredințat că, oricât de mărunțele am părea, noi, ființele, facem parte, alături de toată creația, din ceea ce am fost inspirat să denumesc „Sfera Unității Totale – S.U.T”.

După câteva minute în care mi-am „resetat” rădăcinile pământene, am mers în camera în care se afla soția mea și am întrebat-o cum se simte. Mi-a răspuns că se simte un pic mai bine, că mai sunt dureri în zona capului, dar că acestea sunt suportabile. Am rugat-o să se așeze pe un scaun, fiindcă aveam de gând să-i mai prezint un „tratament magic”. Am început să îmi mișc palmele în jurul capului ei, ca și cum aș fi vrut să îi aranjez părul. Trimiteam raze prin tâmple, apoi de la frunte spre ceafă, desenam în aer spirale deasupra creștetelui ei și lansam din palme fascicule de raze în zona cervicală a coloanei ei vertebrale. În timpul acestor mișcări aveam senzația că palmele îmi trec uneori prin zone cu aer mai dens ca și cum aș fi întâlnit în cale o structură fluidă, dar ușor gelatinoasă. Dacă insistam preț de cinci-zece mișcări asupra unei astfel de zone, aerul redevenea fluid, limpede. Am făcut toate aceste mișcări de palme în jurul capului ei circa cinci minute, apoi am auzit-o pe Ioana spunându-mi că simte o răcoare în tot corpul, însă fără să aibă senzația de frig așa cum apare această senzație atunci când stai mult afară în vreme de iarnă. Atunci m-am oprit din „tratament” și am rugat-o să îmi spună dacă o mai doare capul. Mi-a zis că în timpul tratamentului a simțit valuri reci de energie care îi străbăteau capul și trupul, că nu a mai experimentat senzația de ace de la prima încercare și că toate durerile au dispărut ca prin minune. Am petrecut restul zilei povestindu-i tot ce ți-am relatat și ție până acum. Eram extrem de bucuroși de această descoperire și de efectele minunate ale razelor vindecătoare pe care le simțeam încă unduindu-se parcă prin noi și în jurul nostru. Deși în perioada care a urmat nu am mai auzit-o pe soția mea acuzând vreo durere de cap, după circa o lună de zile, am întrebat-o dacă a mai avut măcar vreo ușoară senzație de disconfort, strângere sau amețeală.

Răspunsul pe care l-am primit a fost uluitor: „Despre ce mă întrebi...ce durere...ce disconfort?” Razele vindecătoare spulberaseră până și amintirea migrenelor care își făcuseră apariția în urmă cu aproape un an de zile!

Perioada care a urmat a fost caracterizată de multă muncă în firma pe care o dețineam, eram amândoi consultanți specializați în sisteme de management al calității și siguranței alimentului, conform standardelor internaționale promovate de „Internațional Standard Organization”. Vizitam fabrici și intreprinderi, ofeream consultanță și cursuri de management pentru industria de profil. Cu toate acestea, undeva în adâncurile minții și inimii mele se aflau întrebările legate de apariția miraculoasă a razelor vindecătoare, de felul în care acestea și-au arătat forța și valențele terapeutice. Din când în când, ofeream prietenilor sau clienților noștri care se aflau în diferite stări de suferință, tratamente cu raze vindecătoare, ajutându-i să scape mai ușor de dureri de cap, spate, brațe sau genunchi. Mă bucuram de fiecare dată când întâlneam astfel de oportunități în care să-mi amintesc de acest dar uriaș pe care l-am primit: razele magice vindecătoare. Am început să citesc cărți de dezvoltare personală și de terapii alternative, să caut raspunsuri la întrebările ce-mi traversau mintea: ce sunt aceste raze, cum operează ele, cum am putea să le folosim toți, spre binele nostru și al celor dragi? În anul 2010, la vârsta de 40 de ani, am întâlnit un maestru reiki, i-am arătat ce știu să fac cu „razele mele”. Maestrul mi-a propus să mă inițieze în tehnica terapeutică tradițională Reiki Usui. Am beneficiat de acordajele necesare, prin ritualul tradițional de inițiere și din acel moment am reușit să folosesc tehnica reiki pentru transmisii energetice. Am realizat imediat că ceea ce știam eu să fac cu ajutorul razelor vindecătoare este complet diferit de ceea ce propune arta spirituală reiki, chiar dacă este o terapie pe care o iubesc și în care m-am specializat, devenind destul de repede inițiat în grad de maestru-profesor. Am înființat un mic cabinet de terapii complementare și alternative în care activam în paralel cu firma de consultanță managerială. Încet, încet, am deprins dragoste față de ceea ce realizam la cabinet și am continuat să studiez terapiile alternative. Eram deja terapeut de medicină energetică manuală și profesor de reiki tradițional. Cu toate acestea, drumul nu s-a oprit aici, am învățat ulterior despre terapia craniosacrală, devenind terapeut diplomat al Upledger International Institute din S.U.A. Terapia craniosacrală m-a învățat să privesc omul din punct de vedere al mișcărilor fasciale, al mișcării sistemului osos și al eventualelor restricții ce pot apărea în dinamica lichidului cefalorahidian. Evident, nici terapia craniosacrală nu a reprezentat la acel moment răspunsul căutat vis-a-vis de razele magice vindecătoare. Totuși, înțelegeam din ce în ce mai mult despre felul în care se comportă triada corp-minte-suflet atunci când este, într-un fel sau altul, racordată la energia universală. Din anul 2014 am hotărât să-mi dedic tot timpul studiului terapeutic alternativ și activității terapeutice de la cabinetul de medicină complementară și alternativă. Eram terapeut cu „normă întreagă”. Am adăugat studiilor mele tehnici de programare neurolingvistică și de coaching, devenind ulterior NLP master-practitioner, apoi am învățat tehnici de eliberare emoțională și radionică mentală (arta transmiterii de influențe pozitive asupra situațiilor de viață). Tabloul terapeutic se întregea pe zi ce trecea, iar tratamentele de la cabinet aveau o rată de succes din ce în ce mai mare. Cu toate acestea, nu cred că a fost vreun tratament pe care să-l fi realizat fără aportul excepțional al razelor magice vindecătoare. În toată această perioadă de studiu și practică zilnică, am căutat să înțeleg cum funcționează acest dar al razelor și mai ales cum pot beneficia și alții de pe urma acestui minunat dar. Iată că au fost necesari aproape unsprezece ani de muncă practică, meditații și studiu, pentru ca în anul 2018 să aflu cum poți beneficia și tu de efectele minunate ale razelor magice vindecătoare, nu doar ca pacient, dar și în calitate de „vindecător” în slujba acestor raze. Am dezvoltat tehnica de lucru și am realizat protocolul de autotratament, dar și protocolul de tratament al celorlate persoane, pentru ca tu și toți cei care citesc această carte, dar și cei care vor ajunge să urmeze seminariile și cursurile școlii mele, să-și poată îmbunătăți starea de sănătate fizică și mental-emoțională și, evident, să-i poată ajuta și pe cei dragi să o facă.

 

Capitolul 2

 

 

                                        INTELIGENȚA MINȚII SOLARE

 

„Soarele, cu toate planetele învârtindu-se în jurul său și depinzând de el, poate totuși să coacă un ciorchine de struguri, ca și cum nu ar avea nimic altceva de făcut în univers!”

Galileo Galilei

 

 

• IMAGINAȚIA

În vremea copilăriei îmi treceau adeseori pe lângă urechi vorbe care afirmau că pe Pământ ar exista oameni înzestrați cu puteri supraomenești. La auzul acestor cuvinte rostite de către adulți, se năștea un freamăt printre noi copiii și un fior nedefinit își făcea loc, parcă, în acele momente. În astfel de situații rămâneam pentru o clipă suspendat în starea de mirare profundă și mă întrebam în sinea mea ce-o fi și asta, cum poate un om să aibă puteri care-i depășesc puterile de om? Dar, cum spuneam, se întâmpla doar pentru o clipă, apoi îmi continuam joaca și gândurile îmi zburau la imaginile prin care se perindau eroii copilăriei. În țara în care m-am născut, generația mea și nu numai (generațiile din jurul anilor ‘șaptezeci ai secolului trecut), fiind mult văduvită de informații și produse din categoria “fantezie” a creației artistice, și-a trăit copilăria, din punct de vedere al atașamentului față de super-eroi, în jurul a două personaje centrale: Superman și Spiderman. Era greu de presupus că în afara celor doi ar putea exista și altfel de oameni care să dețină puteri supra-omenești. De acord, cunoșteam basmele și legendele locale, auzisem despre zâne, pitici și balauri cu șapte capete, dar pe aceia îi percepeam doar ca plăsmuiri ale imaginației bunicilor din vechime, personaje din povești numai bune de adormit copii.

Vizionasem filmele realizate în anii respectivi cu cei doi super-eroi și totul părea atât de real încât în mintea mea s-ar fi putut naște cu ușurință chiar și ideea de a-i chema în ajutor în caz de nevoie. Superman venea de pe Krypton și avea în sine toată puterea generată de cristalele de pe planeta natală. A zburat cu viteze super-luminice în jurul Pământului și, învârtindu-l în sens opus, a reușit să dea timpul înapoi astfel încât să-și salveze iubita pământeană și astfel să-i prelungească acesteia viața. Dar o putea face grație faptului că venea dintr-o altă galaxie.

Spiderman a dobândit forța fiind înțepat de un păianjen modificat genetic în cadrul unui experiment de laborator. Aproape toți copiii din cartier am fi fost foarte bucuroși în acea perioadă să fim la rândul nostru înțepați de un astfel de păianjen. Și noi am fi vrut să ne cățărăm cu ușurință pe ziduri, să zburăm pe fire nețesute, iar în caz de urgență să cădem lin pe o pânză de păianjen proiectată special pentru salvare.

De multe ori îi rugam pe acești prieteni super-eroi să ne sară în ajutor la școală, să ne ajute să trecem cu bine de probele sportive sau chiar să facă în așa fel încât profesorii pe care îi consideram mai duri să întârzie la ore și să nu mai găsească drumul spre sala de clasă.

Era limpede ca lumina zilei: în afara celor doi, nimeni altcineva nu avea cum să posede alte puteri supra-omenești, oricum nu atât de mari încât să fie considerați super-eroi!

Cum în perioada copilăriei mele nu existau toate atracțiile de care generațiile actuale au parte, tot ce însemna joacă era construit și brodat în jurul imaginației noastre. Aproape orice joc colectiv începea cu propoziția: “ziceam că tu erai personajul cutare…și eu eram eroul respectiv…și ziceam că suntem plecați în locul cutare….unde ne întâlneam cu personajele cutare…”. Astfel cream lumi diferite la fiecare rundă de joacă, neștiind atunci că tot acest proces ne va dezvolta unul dintre cele mai importante instrumente folosite în schimbarea realității: imaginația. După cum vei vedea, imaginația are un rol esențial în atragerea și apoi în utilizarea practică a razelor magice vindecătoare.

• INTENȚIA MENTALĂ

După ce ne vom fi construit o forță imaginativă capabilă să se declanșeze instantaneu ori de câte ori este nevoie, vom apela la un alt element, la un alt factor cu rol major în atragerea și utilizarea razelor magice vindecătoare. Vorbim acum despre intenția mentală. Intenția se află în avangarda oricărui proiect pe care ni-l propunem. Oricare ar fi domeniul în care activăm, intenția este motorul care mișcă lucrurile înspre înainte. Să ne gândim acum la un proiect din realitatea cunoscută, indiferent că este un proiect cu manifestare directă în planul concret sau că este unul pur spiritual. Întotdeauna vom afirma: intenția mea este să îmi schimb locul de muncă; intenția mea este să particip la un seminar de dezvoltare personală; intenția mea este să construiesc o casă pe malul mării sau intenția mea este să contribui la îmbunătățirea serviciilor de sănătate publică. Realizezi astfel că, în oricare dintre situațiile pe care le-ai putea enumera, intenția este strict legată de un vis, de o imagine pe care ți-ai creat-o despre tine sau despre lume, despre o realitate așa cum ți-o dorești. Este vorba despre acele vise care apar, care se nasc atunci când avem ochii deschiși, deși nu puține au fost cazurile în care oamenii au schimbat realitatea sau au reușit să clădească o alta pornind de la pasaje onirice izvorâte în timpul somnului. Cu siguranță ai citit și tu sau ai auzit despre persoane care au fost intervievate în legatură cu succesul repurtat în diverse domenii. Aproape toți acești oameni și-au început răspunsul prin a spune: “am avut un vis”; “am visat la o lume mai bună”; am visat că trăim într-o lume mai frumoasă, mai curată”; “am visat că sunt câștigătorul acelei competiții sportive”; “am visat că voi fi un terapeut de succes” sau “am visat că mă aflu la conducerea unui lanț de restaurante”.

Acesta este momentul în care intenția se adaugă instantaneu la visul ce tocmai s-a născut. De aici înainte doar intenția va face în așa fel încât visului să i se găsească resursele necesare manifestării lui în realitatea concretă, iar posesorul acestuia să poată afirma fericit: “mi-am văzut visul cu ochii!”

• PLEXUL SOLAR, MINTEA SOLARĂ

 

Plexul solar este centrul energetic ce poate fi asemănat femeii muncitoare, mamei grijulii care nu precupețește niciun efort atunci când este vorba de sănătatea, echilibrul și fericirea familiei. Este “ființa” din interior care muncește neobosită pentru susținerea tuturor proiectelor generate de creierul rațional, structură energetică asemuită mai degrabă bărbatului din casă, celui care dezvoltă idei din ce în ce mai ample, proiecte bazate strict pe gândirea analitică și sistemică. Ai auzit cum se spune în anumite situații: “în spatele unui bărbat de succes se află o femeie puternică”. Îmi amintesc bunăoară ce se afirmă în cadrul slujbelor de cununie din biserica creștin-ortodoxă sau cea catolică: “nu este bine ca omul (bărbatul) să trăiască singur pe Pământ, să-i facem ajutor potrivit pentru el (femeia)”. Cu siguranță acest pasaj al slujbei religioase de cununie are explicații teologice vaste și extrem de profunde. Departe de mine gândul de a călca în vreun fel peste teritoriul deja mult străbătut de inserții teologice, teozofice ori filozofice de tot felul. Dar, cum pasajul respectiv de care am pomenit face parte din Geneză (Cartea facerii din Biblia iudeo-creștină) îmi permit doar să semnalez ideea de uniune perfectă ce a locuit în mintea divinității atunci când a creat ființa umană. Era necesar ca cele două principii, masculin și feminin, să conlucreze în unitate și rezonanță pentru a evita autodistrugerea și haosul. Creierul și plexul solar, ca structuri energetice complementare, sunt bărbatul și femeia care trebuie să își unească puterile divine astfel încât să conducă întregul sistem la armonie și înțelegere. În realitate, intrăm de cele mai multe ori în diverse relații complet nepregătiți, experimentăm stări dizarmonice și luăm decizii care conduc la deznodăminte greu de reparat, adesea cu repercursiuni asupra întregii vieți. Am convingerea că adevărata cununie ar trebui să se producă mai întâi în noi înșine, prin uniunea dintre cele două structuri energetice (creier și plex solar) și abia apoi să facem pasul spre o relație cu o altă persoană, cu o altă entitate spirituală pe care să o recunoaștem ca fiind, la rândul ei, o ființă unită în cele două principii și astfel, relația din realitate, între bărbat și femeie, să fie una sub raporturi egale, armonioase, constructive, bazate pe iubire totală, necondiționată.

Plexul solar este denumit și “creierul abdominal”, deși îi prefer denumirea de “minte solară”. Aflat în legătură directă cu Soarele, plexul solar este centrul și esența vieții omului, reprezentând la nivel micro exact ceea ce este Soarele pentru întreaga noastră galaxie. Mai mult, plexul solar se află la “pupitrul tehnic” al orchestrei, dirijând cu extrem de multă finețe și pricepere toate funcțiile corpului fizic, de el depinzând respirația, eliminarea, nutriția, creșterea, circulația, reproducerea. Conform studiilor anatomice, plexul solar (sau plexul celiac) reprezintă cel mai important plex nervos abdominal, neurovegetativ. Este format din ganglionii celiaci, aortico-renali și mezenterici superficiali, la care ajung nervii pneumogastrici, inervația viscerelor abdominale, nervul splahnic mic și nervul splahnic mare.

Pentru că se află “adăpostit” sub cupola plexului solar, pancreasul a fost asociat adeseori, în literatura ezoterică, chiar cu plexul solar. Nu-i lipsit de importanță să amintim că pancreasul este, totuși, reglatorul principal al cantității de glucoză pentru creier, fapt ce atestă din nou grija pe care plexul solar o acordă creierului, acest “bărbat mai nesocotit al familiei”.

Plexul solar este constituit dintr-o mulțime de filete (fibre) nervoase vegetative care se împrăștie în toate direcțiile, aidoma razelor soarelui și de ganglioni poziționați în fața aortei, la nivelul stomacului, la înălțimea coloanei vertebrale dorsale. În centrul său radiază, precum soarele, ganglionul celiac, ganglion ce reprezintă baza sistemului nervos autonom, cu funcție de repartiție echilibrată a energiilor subtile în întregul organism, până la nivelul fiecărei celule, prin intermediul rețelei sale nervoase și a lanțului de ganglioni simpatici. Cu alte cuvinte, forța vitală este distribuită din plexul solar către tot corpul fizic, astfel încât, acesta din urmă să se bucure de echilibru și de o stare optimă de sănătate. Cu cât vibrația plexului solar este mai înaltă, cu atât omul experimentează o stare de bine din punct de vedere fizic și emoțional. Dacă aceste vibrații din zona plexului solar se diminuează, apar disfuncții ce conduc mai devreme sau mai târziu la diverse afecțiuni, iar dacă vibrația scade la zero, activitatea corpului fizic încetează, survenind decesul.

Cred că este suficient ca să realizăm importanța pe care plexul solar o are pentru viață, așa cum este ușor de imaginat și rolul pe care îl are Soarele în viața galaxiei noastre. Poate că ceea ce eu am denumit “Sfera Unității Totale” în care am avut șansa fantastică să intru și să înțeleg razele magice vindecătoare, nu este altceva decât “Plexul Solar Universal” în centrul căruia radiază acest impozant ganglion universal: Soarele! Poate că panglicile de lumină și energie din care ne culegem razele magice vindecătoare pe care acum știm să le folosim spre beneficiul nostru și al celor dragi nouă, sunt de fapt imensele fibre nervoase ale acestui Plex solar universal în care ne scăldăm și noi alături de tot ceea ce s-a creat odată cu Universul. Sunt convins că fiecare plex solar personal se află în relație directă cu Soarele și cu întregul Univers și am credința că, într-un timp nu foarte îndepărtat, vom avea șansa să înțelegem mult mai multe dintre posibilitățile noastre de creștere în conformitate cu iubirea și planul divin al evoluției speciei noastre, aflate încă la nivel de grădiniță.

Cred cu tărie că la acest mental solar se referea Hermes Trismegistul atunci când formula prima lege hermetică pe care o cunoaștem astăzi prin intermediul lucrării Kybalion: “Totul este spirit, Universul este mental!” În niciun caz nu se putea referi la mentalul rațional, cartezian, ci la un mental aflat în directă conexiune cu Soarele și cu întregul Univers!

 

• ALBĂ CA ZĂPADA ȘI…RAZELE MAGICE VINDECĂTOARE

Când corpul fizic suferă, este clar că și-au făcut apariția anumite disfuncții, anumite restricții care au condus la blocaje ce s-au instalat la un nivel al corpului fizic sau chiar pe mai multe niveluri asociate între ele. În calitatea noastră de vindecători în slujba razelor magice, trebuie să ne asigurăm, într-o asemenea situație, că identificăm aceste blocaje și că le eliberăm, astfel încât structurile anatomice să-și poată îndeplini optim funcțiile pentru care au fost create. Durerea fizică poate să apară (și de cele mai multe ori așa se și întâmplă) ca efect al unor blocaje instalate în cu totul altă zonă decât cea în care s-a instalat durerea propriu-zisă.

Cum se simte amprenta razei magice în corp și mai cu seamă de ce această amprentă este diferită de la o persoană la alta, sunt întrebări care își vor afla răspuns odată ce vom fi practicat mulți dintre noi aceste tehnici și vom fi înțeles la un nivel mult superior efectele acestui dar magic.

În timpul sedințelor de tratament, unii pacienți îmi spuneau că simt un vânt răcoros care se unduiește pe la suprafață apoi le străbate întreg corpul (senzație extrem de plăcută, după cum îmi mărturiseau acești pacienți, mai ales în vreme de vară, în zile toride, caniculare; nu era necesară prezența vreunui aparat generator de aer condiționat, vântul creat de razele vindecătoare fiind mult mai intens răcoros și deloc nociv!). Alții aveau senzația că “li se plimbă ceva prin corp”, alții experimentau furnicături în diverse zone ale corpului, indiferent dacă eu “operam” cu razele în acele zone sau în altele, aflate la o oarecare distanță. În anumite situații au apărut ușoare dureri sau mai bine spus, un ușor disconfort care a trecut în scurt timp. Toți pacienții care au avut parte de astfel de senzații mi-au spus că în vechime, în acele zone ale corpului au avut localizate afecțiuni și că la vremea respectivă și le-au tratat medical sau prin tehnici terapeutice alternative. Fie că a fost vorba despre vreun organ intern care a fost afectat în trecut, fie că senzația de disconfort a apărut la nivelul unor structuri osoase ce au fost demult fracturate și apoi sudate, am realizat în timp că razele vindecătoare mai încearcă încă o dată să repună aceste structuri în poziția anatomică optimă, ca un soi de asigurare că tot ce a fost afectat în trecut se află acum în echilibru și că tratamentul poate să se desfășoare în continuare în condiții perfecte.

Toate senzațiile pe care le oferă razele magice vindecătoare sunt benefice pentru noi și pentru pacienții noștri, având la urma urmei rolul de a transmite în conștiința celor implicați că tratamentul funcționează, că totul se repune în ordinea firească.

În urmă cu trei ani aveam cabinetul de terapii alternative la etajul doi al unei clădiri aflate într-o zonă intens circulată a orașului, astfel încât, fiind localizată “în pasul” tuturor pietonilor ce își petreceau ore în șir la cumpărături în acea zonă, aveam parte, în anumite zile, de vizita unor persoane care intrau în cabinet fără o programare făcută în prealabil.

Îmi amintesc cum într-o astfel de zi a venit la mine, neanunțată, o doamnă respectabilă, dar extrem de hotărâtă și fermă în dorința ei de a afla ce terapie practic și la ce îi poate fi de ajutor. M-a măsurat din cap până în picioare și apoi, cu aerul unei persoane atotcunoscătoare mi-a spus că ea este “umblată mult” pe la cabinete de terapii alternative și că știe “tot ce mișcă prin oraș”. Încercase tot felul de tipuri de masaj, vizitase deja mai toate cabinetele de terapii alternative și pe cele ale kinetoterapeuților din zonă. Din punctul meu de vedere era foarte clar: aveam în fața mea acel gen de persoană pentru care nimic nu pare să fie îndeajuns de bun, care are așteptări mai mari decât poate să înțeleagă, dar căreia trebuie să-i demonstrezi și mai ales să-i explici că ceea ce faci poate avea ca efect sfârșitul suferinței, deși persoana respectivă recunoaște și ține să afirme încă din primele minute ale întâlnirii că așa ceva nu există și nici nu va exista vreodată, iar tu n-ai cum să fii acela care să promoveze vreo noutate în acest sens.

Astfel de persoane, alături de cei care vin la tratamentele alternative complet lipsiți de încredere, dar oferindu-și totuși o ultimă șansă de vindecare, după zeci de eșecuri și dezamăgiri, (asociate evident cu grămăjoare de bani pierduți în zadar), reprezintă pentru noi cele mai frumoase provocări. Nu suntem lipsiți de auzul acestor vorbe: “hai să vedem ce poți face tu, câtă vreme mulți alții n-au reușit nimic”. Este evident că în aceste cazuri s-au încercat doar metode unilaterale care nu iau în considerare pacientul decât sub aspect tehnic în loc să aibă grijă să cultive în oameni încrederea în puterea de autovindecare prin stimularea resurselor latente. Medicina convențională, împreună cu cea complementară și alternativă ar trebui să-și unească experiențele și cunoștințele și să facă eforturi spre optimizarea speciei umane și spre înălțarea la condiția ei fundamentală, aceea de specie caracterizată prin armonia dintre minte, trup și spirit. A trebuit ca Universul să “nască” oameni ca John Thomas Grinder și Richard Wayne Bandler (părinții fondatori ai programării neuro-lingvistice) ca să avem parte de înțelegerea modului în care viețile noastre pot fi curățate de convingeri limitative și traume emoționale. Când soția mea a început să lucreze în cabinetul nostru de coaching și terapii alternative, după absolvirea studiilor de masterat în tehnici de programare neuro-lingvistică, rezultatele pozitive s-au înmulțit realmente văzând cu ochii. Am urmărit pentru o vreme tehnicile pe care le aplica celor care veneau la cabinet. Pentru orice minte neavizată, unele dintre aceste tehnici păreau adevărate jocuri de grădiniță, destinate unor copilași care învață pentru prima dată să socializeze și să-și folosească abilitățile înnăscute. Oricât de hilar ar părea, privind aceste tehnici mi-am amintit cuvintele prietenului Iisus din Galileea: “Lăsați copiii să vină la Mine, că a unora ca ei este Împărăția Mea!” Cred cu tărie că iubitul nostru prieten de acum două mii de ani se referea printre altele și la acest aspect: Împărăția Cerului ar putea fi asemuită unui spațiu perfect de joacă, în care nu avem ce căuta atâta vreme cât umerii ne sunt împovărați de probleme, traume și griji. Mai cred că, asemenea locului aceluia, și planeta noastră trebuie să redevină un adevărat spațiu de joacă în care să ne desavârșim chemarea! În vreme ce durerile de cap și de spate cocoșează o lume întreagă, a trebuit să se “inventeze” pleiada de medici Andrew Taylor Still (1828-1917, fondatorul osteopatiei craniene), William Garner Sutherland (1873-1954, părintele osteopatiei moderne), și John Upledger (1932-2012, fondatorul terapiei craniosacrale), ca să avem bucuria de a înțelege cum funcționează sistemul nervos, ce înseamnă pulsul craniosacral și de a folosi tehnici complementare de osteopatie craniană și terapie craniosacrală pentru eliminarea restricțiilor din țesut și din sistemul membranos intracranian. Tot astfel am dobândit și tehnici alternative eficiente de eliberare emotională. Avem deja de aproape o sută de ani Reiki, această artă spiritual-terapeutică, grație revelației divine a japonezului Mikao Usui (1865-1926), terapie pe care o folosim de multe ori cu mare succes în tratarea durerilor și restabilirea unui flux energetic optim prin organism. Iată că avem de-acum cunoștința acestui dar magic al razelor vindecătoare. Am reușit să punem la loc menisc dislocat doar cu ajutorul acestui dar al razelor, am reușit să estompăm și de multe ori să ajutăm vindecarea definitivă a migrenelor. În multe situații am ajutat la vindecarea “miraculoasă” a herniei de disc, uneori chiar cu o zi înainte ca pacientul să fie programat la intervenția chirurgicală. Suntem aproape de ziua în care vom reuși să blocăm evoluția coxartrozei și poate, în timp nu prea îndelungat, să reușim vindecarea acestei maladii. Oricum, au fost deja situații în care s-a reușit stoparea evoluției atunci când am “prins-o” în faza de debut. De ce am reușit să facem toate acestea și mai ales cum am făcut? Înțelegem deja o mare parte din ceea ce se întâmplă pe traseul energiei razelor vindecătoare atunci când străbate corpul, dar nu am reușit să explicăm încă la nivel științific ceea ce se produce la finalul tratamentului, apariția acelor efecte “miraculoase” și asta nu știrbește câtuși de puțin din rezultatele pozitive pe care le-am avut! Cert este că ne-am dat seama de forța excepțională de autovindecare care zace latent în fiecare dintre noi și cât de liberă și binefăcătoare poate să devină atunci când razele vindecătoare o descătușează!

Dar, să revenim la doamna respectabilă ce tocmai îmi vizita cabinetul. Am întrebat-o pe respectiva doamnă ce o supără, ce o neliniștește, cu alte cuvinte, am încercat să o determin să-mi spună care este scopul vizitei domniei sale. Mi-a răspuns cu o provocare: “să-mi spui tu ce probleme am!” Cu toate că simt foarte bine în palme zonele din corp care prezintă disfuncții sau mai degrabă descărcări energetice majore, n-am avut de gând să-i dau satisfacție chiar din acel moment și am invitat-o să se așeze pe masa de masaj, în poziția culcat pe spate. Am început să fac mișcări cu palmele, generând raze vindecătoare de la o distanță de circa douăzeci de centimetri deasupra corpului. Mișcări lente, raze direcționate spre zona capului, apoi spre piept și brațe, ulterior spre zona abdominală și spre picioare. După câteva minute doamna a început să tremure, să își scuture picioarele și brațele, toate acestea având ca durată aproximativ zece-cincisprezece secunde. În minutele ce au urmat, femeia și-a ridicat puțin capul, atingându-și pieptul cu bărbia și vădit mirată m-a întrebat ce se întâmplă, de ce i se plimbă “ceva” prin corp? I-am spus că sunt reacții firești și am asigurat-o că toate acestea fac parte din ceea ce noi numim “criza de vindecare”, efect al faptului că structuri întregi anatomice se repun în funcțiune și că lichidele ce au fost obstrucționate sunt din nou în curgerea lor firească. Totuși, ceva se plimbă prin stomac și prin intestine, îmi spunea. “Parcă sunt niște pitici foarte mici care aleargă prin interior. Cred că tu ești magician…cum să simt eu așa ceva când tu nici măcar nu mă atingi și faci tot felul de mișcări cu palmele deasupra corpului meu…parcă ai creat un fel de nor răcoros de unde îmi tot vin raze care îi determină pe piticii din interior să se miște în toate direcțiile în care am probleme de sănătate… serios, cine sunt piticii aceia pe care îi simt în corp, cu ce fel de entități lucrezi, de unde știu ei ce să facă? “

Mi-am dat seama că are nevoie de o explicație venită din afara spațiului terapeutic convențional, drept pentru care i-am încurajat imaginația și i-am răspuns: sunt cei șapte pitici, iar în “norul” acela răcoros se află Albă ca Zăpada care le spune piticilor ce să facă și pe unde să meargă, să repare ceea ce este defect! Femeia a zâmbit mulțumită de răspuns. Am continuat să-i trimit raze și să-i curăț câmpul energetic de impurități, apoi i-am făcut un tratament general de relaxare folosind o pânză de raze pe care am aplicat-o în toate zonele corpului unde sunt poziționate glandele endocrine. Femeia s-a relaxat atât de bine încât spre finalul tratamentului a adormit preț de zece minute. Când s-a trezit mi-a spus că nu a mai avut tare demult parte de un asemenea somn liniștitor. Fericirea i se citea realmente pe față. S-a ridicat de pe masa de masaj și a plecat veselă spre casă.

Cum se apropia ora de pauză, soția mea tocmai urca scările clădirii spre cabinet, chiar în timp ce doamna cobora spre ieșire. Când s-au întâlnit, femeia ce tocmai fusese la tratament a întrebat-o pe soția mea: “doamnă…îmi cer scuze că vă întreb…mergeți cumva la cabinetul de terapii de la etaj?” Cum Ioana a confirmat acest lucru, femeia a continuat: “să știți că domnul care face terapie acolo este magician, dar să nu vă fie teamă, este un magician foarte bun!” Soția mea a întrebat: “cum așa, de ce ziceți că e magician?” Femeia i-a răspuns: “lucrează cu Albă ca Zăpada!”

 

 Capitolul 3

 

 

ELEMENTE ANATOMICE ESENȚIALE

 

 

“Corpul este veșmânt viu și, în același timp, instrumentul spiritului!”

Prentice Mulford

 

 OSUL SFENOID ȘI MEMBRANA DURA MATER

 

Craniul uman constituie un complex de oase și membrane menite să protejeze creierul, meningele și spațiile prin care curge lichidul cefalorahidian. În fapt, craniul este alcătuit din opt oase reprezentate de: frontal, etmoid, sfenoid, occipital, care sunt oase impare (nepereche), localizate pe linia mediană şi oasele parietal şi temporal, care sunt oase pereche localizate de o parte şi de alta a liniei mediene. Aceste oase sunt ȋmbinate prin intermediul suturilor şi delimitează cavitatea craniană ce adăposteşte encefalul, meningele şi spaţiile lichidiene. După ce am studiat activitatea acestor oase, precum și structura membranelor meningeale (dura mater, arahnoidă și pia mater), am realizat importanța acestora pentru bunul mers al sistemului fizic și mental-emoțional, dar mai cu seamă importanța majoră a două dintre aceste structuri anatomice: osul “sfenoid” și membrana “dura mater”.

Osul sfenoid (în latină: Os sphenoidale) sau sfenoidul, este un os median și nepereche ce ia parte la formarea bazei craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii), plafonului foselor nazale, plafonului și peretelui lateral ale orbitei, fisurilor orbitale superioară și inferioară, parțial fosele temporală și pterigopalatină. Se află poziționat în spatele frunții, are forma unui fluture cu aripile întinse sau unei viespi în zbor. Prezintă un corp și șase prelungiri (apofize): două dintre ele sunt aripile mari, alte două reprezintă aripile mici, toate întinse lateral, iar două apofize sunt orientate în jos (procesele pterigoide), conținând sinusul sfenoidal. Osul sfenoid se articulează cu următoarele oase: frontal, occipital, etmoid, temporal, parietal, vomer, palatin și zigomatic.

Conform unor studii de anatomie și fiziologie, oasele craniene execută, la un nivel micronic evident, mișcări de flexie și extensie față de axele corpului. Astfel, oasele perechi se apropie și se îndepărtează simetric-orizontal unul față de celălalt în raport cu axul vertical. Osul sfenoid, fiind un os singular, realizează o mișcare pe orizontală, spre osul frontal și înapoi, revenind în spatele axei verticale ce trece prin spatele frunții. Această mișcare este complet naturală și are darul de a ține în echilibru toate structurile osoase craniene. Membrana dura mater înconjoară osul sfenoid prin zonele tâmplelor, apoi se petrece ca un capișon pe sub țeastă, coborând sub forma unei cozi peste coloana vertebrală până în jos, în zona osului coccis aflat la baza coloanei vertebrale. Astfel stând lucrurile, este ușor de înțeles de ce anumite modificări ale coloanei vertebrale, modificări datorate posturii sau unor lovituri accidentale, pot influența mișcarea de flexie și extensie a osului sfenoid. Mai mult, cercetările din ultima perioadă au arătat că inclusiv stările de disconfort mental-emoțional își lasă amprenta pe structura coloanei vertebrale, informând membrana dura mater, creând restricții și descentrând-o uneori de la poziția anatomică optimă. Am descoperit de-a lungul anilor de terapie cu raze vindecătoare, că starea de anxietate, frustrare, depresie, dar și fricile, temerile, fobiile și traumele din trecut își găsesc ecou în structura acestei importante membrane, la nivelul capului sau al coloanei vertebrale. Totodată, un os sfenoid descentrat va avea ca efect dezechilibrarea întregului sistem de membrane și oase craniene. Astfel, în adaos la stările de tulburare emoțională, pot apărea diverse dureri de cap în zona frunții, tâmplelor sau acele dureri în care ai impresia că tot capul îți este strâns într-o cască. Aripile mari ale sfenoidului își au capetele în tâmple, de aceea auzi de când ești doar un copil de o șchioapă să ai grijă să nu te lovești în tâmple, tocmai pentru că o astfel de lovitură poate descentra întregul sistem intracranian, descentrare ce poate fi cauzatoare de deces. Totuși, manipulând foarte fin osul sfenoid cu palmele pe tâmple, în timp ce vom face și o meditație specifică, vom reuși să aducem un plus de sănătate și să dobândim o stare de confort mental-emoțional.

ȚESUTUL CONJUNCTIV (FASCIA)

Conform definției din anatomie, fascia este un țesut conjunctiv moale care servește la susținerea altor țesuturi ale corpului asigurând nutriția lor și participarea la mecanismele prin care organismul își organizează apărarea imunitară. Acest țesut este prezent atât în interiorul organelor cât și printre ele. Celulele din care este compusă fascia (fibrocite, celule adipoase, globule albe) sunt aranjate la nivel extracelular într-un soi de țesătură mai mult sau mai puțin fluidă conținând apă și fibre (colagen, reticulină și elastină). Fascia este un sistem specializat al organismului, care are un aspect similar cu o pânză de păianjen sau cu o țesătură textilă. Este un țesut dens care acoperă și pătrunde în fiecare mușchi, os, nerv, arteră sau venă dar și în toate organele noastre interne, inclusiv în inimă, plămâni, creier și măduva spinării. Cel mai interesant și de reținut aspect al fasciei este faptul că se prezintă ca o structură continuă din cap până în picioare, fără întreruperi. Astfel, fiecare parte din întregul corp este conectată la orice altă parte prin intermediul fasciei, la fel cum sunt firele unei țesături textile. Dacă vei avea curiozitatea să întinzi pielea de pe pulpa piciorului, vei vedea că această mișcare are “ecou” până în zona lombo-sacrală a coloanei vertebrale. La fel, dacă vei trage o persoană de un braț, această tragere se va simți până în umeri și gât. Sunt exemple elocvente care ne arată unitatea întregului organism datorită unității fasciei. Dacă dorești să ai o imagine încă și mai clară a ceea ce se întâmplă în interiorul corpului atunci când fascia prezintă restricții, îmbracă un tricou dintr-un material cât mai elastic și adună-l cu degetele într-un singur punct ales aleatoriu. Privește acum la acest tricou: de unde totul era întins și tricoul se afla într-o stare lejeră, acum, din punctul în care ai aplicat restricția, pleacă multe cute în toate direcțiile, făcând ca în anumite zone tricoul să se adune, iar tu să experimentezi o senzație de strângere sau apăsare. Acum îți poți imagina ce se întâmplă cu diferite structuri anatomice din interior atunci când fascia este restricționată din diverse motive.

Studiul stiințific al fasciei și al funcțiilor sale ca organ de maximă importanță pentru mobilitate și creștere a fost neglijat și trecut cu vederea multă vreme. Abia în toamna anului 2007 cercetătorii au dedicat un prim congres al studiului fasciei la Boston, MA, (S.U.A). Specialiștii din fiziologie și anatomie au fost o perioadă îndelungată atât de induși în eroare de prezența acestui țesut, încât nu au avut dorința de a determina cu adevărat traseul fasciei de-a lungul întregului corp și relația de conexiune a acestui țesut cu restul structurilor anatomice, având mai degrabă ambiția de a împărți fascia într-un număr considerabil de subunități pe care le-au clasificat și le-au descris, dându-le denumiri în funcție de zona în care se află acestea. Nu este puțin lucru, dar în prezentările de anatomie și fiziologie, țesutul este de cele mai multe ori îndepărtat, astfel încât reușești să vezi doar nervii și conținutul organelor studiate, fără să poți aprecia fascia care oferă legătură între toate aceste structuri, le învelește și le protejează. Bunăoară, faptul că fascia învelește un anumit mușchi contracturat, face ca mușchii din vecinătate să nu se molipsească de această contractură. În stare de sănătate optimă, fascia este relaxată și are un aspect ondulat. Puterea și flexibilitatea îi sunt oferite de colagenul și elastina prezente în structura sa. Tehnicile de lucru cu raze vindecatoare vor avea darul să mențină fascia în starea ei optimă de funcționalitate.

COLAGENUL, LIPICIUL NECESAR

Conform studiilor anatomice, colagenul este o proteină structurală, dură, insolubilă, compusă din fibre. Produs în mod natural în organism, colagenul este o proteină prezentă în sistemul osos, sistemul muscular, sistemul digestiv, piele, fascie, vase de sânge și articulații. Colagenul are un rol esențial în regenerarea celulară și a țesutului conjunctiv și se găsește sub mai multe forme în organism, fiecare având mod propriu de acțiune. Este un nutrient ce reprezintă o treime din totalul proteinelor prezente în corpul uman și 90% din structura fasciei și a pielii. Împreună cu acidul hialuronic și cu elastina (proteină elastică ce ajută țesuturile să revină la forma inițială după o contracție), colagenul asigură sănătatea și buna funcționalitate a întregului organism, în special a pielii, a oaselor și a articulațiilor, dar și a unor țesuturi care protejează organe din interiorul corpului fizic. Din punct de vedere chimic, colagenul este compus dintr-o serie de aminoacizi precum glicina, prolina, hidroxiprolina și arginina. Acești compuși sunt construiți din molecule de carbon, oxigen și hidrogen. Există 28 de tipuri diferite de colagen, cu structuri și funcții variate, însă caracteristica principală comună este faptul că toate sunt puternice și flexibile. Colagenul conferă elasticitate pielii și fasciei, stimulează regenerarea celulară, vindecarea și cicatrizarea rănilor. Acesta funcționează și ca un adeziv natural al organismului. Denumirea provine din limba greacă și în traducere liberă înseamnă ”generator de lipici”. Organismul produce în mod natural colagen până la vârsta de 30 de ani, însă producția de colagen scade treptat după această vârstă. Nivelul de colagen din organism poate fi afectat și de factori externi precum poluarea, radicalii liberi, consumul excesiv de zaharuri sau expunerea la soare. De aceea aportul de colagen din exterior este mai mult decât vital pentru o stare optimă de sănătate și un aspect fizic de invidiat! Pentru o asimilare corectă, acest supliment de colagen trebuie să vină peste o fascie elastică, pregătită în prealabil pentru tratamente estetice sau terapeutice, tratamente realizate cu ajutorul razelor magice vindecătoare.

 ............................................